Suprafata:
9655 ha
Intravilan:
920 ha
Extravilan:
8735 ha
Populatie:
8357
Gospodarii:
2592
Nr. locuinte:
2560
Nr. gradinite:
9
Nr. scoli:
11
Numele localitatilor aflate in administratie:
Corbii Mari, Podu Corbencii, Vadu Stanchii, Moara din Groapa, Baraceni, Petreşti, Grozăveşti, Ungureni, Satu Nou
Asezarea geografica:
Localitatea se află în sudul judeţului Dâmboviţa, învecinându-se la sud cu judeţul Giurgiu şi la sud-vest cu judeţul Teleorman
Istorie:
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Corbii Mari făcea parte din
plasa Neajlovul a judetului Vlasca era formată din satele Corbii Mari și
Podu Corbeanca, cu o populație totală de 958 de locuitori. În comună
funcționa o biserică zidită în 1859 și o școală mixtă cu cinci clase,
frecventată în 1888 de 64 de elevi (dintre care 26 fete). La acea vreme,
pe teritoriul actual al comunei erau organizate în aceeași plasă și
comuna Patruzeci de Cruci, formată din cătunele Patruzeci de Cruci
(astăzi, Petrești) și Moara din Groapă, cu o populație de 518 locuitori.
Aici funcționau 2 biserici, o școală cu 67 de elevi, o moară și o piuă
pe Neajlov. Satul Grozăvești făcea pe atunci parte din comuna Fundu
Parului iar satul Valea Stanchii — din comuna Corbi-Ciungi.
În 1925, comuna Corbii Mari, în aceeași compoziție, avea 1600 de
locuitori și devenise reședința plășii Neajlov. Comuna Fundu Părului
avea în compunere satele Fundu Părului, Ungureni și Principele Carol.
Comuna Patruzeci de Cruci a căpătat definitiv denumire de Petrești, deși
satul ei de reședință a rămas cu același nume; alături de el, se aflau
în comună și satele Bărăceni, Moara din Groapă, Grozăvești și Obislav,
cu 2217 locuitori.
În 1950, comunele au fost incluse în raionul Titu al regiunii Bucuresti.
Între timp, satul Ungureni din comuna Fundu Părului a crescut și a
devenit el reședința comunei, denumită după el. După reforma organizării
administrativ-teritoriale din 1968, comunele au fost transferate la
judetul Dambovita, iar comunele Ungureni și Petrești au fost desființate
și incluse în comuna Corbii Mari.
Activitati specifice zonei:
Agricultură
Extracţie petrol
Activitati economice principale:
Agricultură
Obiective turistice:
Biserica "Sfânta Treime" din satul de reşedinţă Corbii Mari -
monument istoric, ctitorită în vremea domnitorului Constantin
Brâncoveanu (1688-1703) de către Dumitraşcu Corbeanu, vel-paharnic al
domnitorului şi rudă apropiată a acestuia
Rezervaţia naturală (suprafaţă 5 km) pe malul râului Neajlov
Lac piscicol în satul de reşedinţă al comunei
Plaja râului Argeş (de-a lungul a 12 km de râu)
Popas turistic km 56 pe Autostrada Bucureşti-Piteşti (Popasul Iancului)
Evenimente locale:
Târg săptămânal organizat în ziua de vineri a săptămânii
Ziua comunei - eveniment ținut in ziua de sarbatoare "Sfinții Constantin si Elena"
Facilitati oferite investitorilor:
Reţea energie electrică, telefonie, cablu TV
Drumuri comunale, judeţene (DJ 701 şi DJ 711A), naţionale (DN 61) în stare bună şi Autostrada Bucureşti-Piteşti
Reţea de alimentare cu apă (în execuţie)
Amenajare spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii şi amenajare parc agrement
Bază sportivă (în execuţie)
Sală de sport cu 300 locuri (în execuţie)
Construire bloc garsoniere 15 unităţi locative
Reabilitare şcoli
Proiecte de investitii:
Asfaltare drumuri comunale
Canalizare
Înfiinţare reţea de distribuţie gaze naturale
